9 iunie 2009
Taria noastra nu se masoara prin capacitatea de a rezista , ci prin abilitatea de a merge mai departe ...
... iar eu nu am reusit prea bine sa trec peste ce a fost . E asa de ciudat cum oamenii nu pot sa treaca peste lucruri care ii fac nefericiti , peste situatii care le umplu sufletele de amaraciune , tristete , indoiala si , poate ce e mai important , frica . Se spune ca trebuie sa iti infrunti temerile si sa te confrunti cu toate problemele de care te izbesti . Intrebarea mea e : o relatie alterata , o legatura fara viitor , reprezinta un motiv de frica sau e inca o problema pe care viata ne-o serveste spre a fi rezolvata ?
Cu siguranta e vorba de frica ... pentru ca prin firea noastra slaba , suntem adesea cuprinsi de teama de a ne desparti de cineva drag , de a lasa in urma un trecut , o istorie .
In acelasi timp , o relatie esuata reprezinta si o problema . Dar ce rezolvare mai poti gasi atunci cand sti ca totul a luat sfarsit , cand sti ca lantul s-a rupt si nu mai poti face nimic pentru a-i gasi si a-i remonta veriga lipsa ?! Viata mi-a demonstrat ca atunci cand ajungi la aceasta problema trebuie sa lasi creionul jos si sa inchizi cartea . S-a terminat . Cuvintele sunt de prisos . Acum e momentul sa inchizi ochii , sa uiti de regrete , sa-ti intorci spatele si ... sa pleci . E momentul sa te descarci , e momentul sa plangi pentru ce a fost frumos sau pentru ce nu a fost sa fie . E firesc sa fi invadat de regrete . E omenesc sa iti para rau . Dar e momentul unui nou inceput . Iar daca , in intristarea noastra , gasim puterea de a constientiza ce am gresit , daca reusim sa separam ce a fost bine de ce a fost rau , vom putea pasi increzatori pe un drum mai bun . Vom putea alege o cale mai simpla , o cale care sa ne umple sufletele de speranta si bucurie .
E al naibii de greu sa lasi in urma trecutul . Doare sa te desprinzi de aproapele tau , fie ca l-ai iubit , fie ca , in final , nu ai mai avut niciun sentiment pentru el . Doare sa vezi ca cel de langa tine paseste mai departe , se desprinde cu lejeritate de tot ce a fost , si merge inainte cu nonsalanta , ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat . Asta e riscul despartirii . Aici e frica cea mare . E teama ca tu vei fi cel care nu reuseste sa-si croiasca un alt drum , sa o ia de la capat , sa gaseasca un inceput care sa-i alunge amaraciunea din suflet .
Dar daca am putut rezista nefericirii , nu suntem oare in stare sa gasim taria de a o lua de la capat ?! Trebuie ... pentru ca merita !
Taria noastra nu se masoara prin capacitatea de a rezista , ci prin abilitatea de a merge mai departe ...
... iar eu nu am reusit prea bine sa trec peste ce a fost . E asa de ciudat cum oamenii nu pot sa treaca peste lucruri care ii fac nefericiti , peste situatii care le umplu sufletele de amaraciune , tristete , indoiala si , poate ce e mai important , frica . Se spune ca trebuie sa iti infrunti temerile si sa te confrunti cu toate problemele de care te izbesti . Intrebarea mea e : o relatie alterata , o legatura fara viitor , reprezinta un motiv de frica sau e inca o problema pe care viata ne-o serveste spre a fi rezolvata ?
Cu siguranta e vorba de frica ... pentru ca prin firea noastra slaba , suntem adesea cuprinsi de teama de a ne desparti de cineva drag , de a lasa in urma un trecut , o istorie .
In acelasi timp , o relatie esuata reprezinta si o problema . Dar ce rezolvare mai poti gasi atunci cand sti ca totul a luat sfarsit , cand sti ca lantul s-a rupt si nu mai poti face nimic pentru a-i gasi si a-i remonta veriga lipsa ?! Viata mi-a demonstrat ca atunci cand ajungi la aceasta problema trebuie sa lasi creionul jos si sa inchizi cartea . S-a terminat . Cuvintele sunt de prisos . Acum e momentul sa inchizi ochii , sa uiti de regrete , sa-ti intorci spatele si ... sa pleci . E momentul sa te descarci , e momentul sa plangi pentru ce a fost frumos sau pentru ce nu a fost sa fie . E firesc sa fi invadat de regrete . E omenesc sa iti para rau . Dar e momentul unui nou inceput . Iar daca , in intristarea noastra , gasim puterea de a constientiza ce am gresit , daca reusim sa separam ce a fost bine de ce a fost rau , vom putea pasi increzatori pe un drum mai bun . Vom putea alege o cale mai simpla , o cale care sa ne umple sufletele de speranta si bucurie .
E al naibii de greu sa lasi in urma trecutul . Doare sa te desprinzi de aproapele tau , fie ca l-ai iubit , fie ca , in final , nu ai mai avut niciun sentiment pentru el . Doare sa vezi ca cel de langa tine paseste mai departe , se desprinde cu lejeritate de tot ce a fost , si merge inainte cu nonsalanta , ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat . Asta e riscul despartirii . Aici e frica cea mare . E teama ca tu vei fi cel care nu reuseste sa-si croiasca un alt drum , sa o ia de la capat , sa gaseasca un inceput care sa-i alunge amaraciunea din suflet .
Dar daca am putut rezista nefericirii , nu suntem oare in stare sa gasim taria de a o lua de la capat ?! Trebuie ... pentru ca merita !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu